Călătoriile dăunează grav monotoniei

Era joia dinaintea Paștelui lui 2015 când, târziu în noapte, după vreo două pahare de vin băute pe stomacul gol, am stabilit cu Matei să mergem în Barcelona. El era în Doha, eu în București. Vorbeam de vreo lună întruna.

El spera să nu fiu vreo nebună, eu speram să nu-mi dea țeapă cu călătoria. Când mi-a trimis o poză cu cuțitele lui din bucătărie, am început și eu, la rându-mi, să mă rog să nu fie vreun nebun. Nu era. Pe cuvânt:

Am aflat în Barcelona că pot să-i zic aceluiași om de dimineață: ”lasă-mă pe mine să car ghiozdanul că tu ai deja multe în spinare” și seara să-i mărturisesc: ”te urăsc, nu mai vorbi cu mine. mă dor toate. nu mai merg niciodată nicăieri cu tine”. Și asta de mai multe ori. În câteva minute.

Tot în Barcelona am aflat că eu nu știu să citesc hărți, iar că el nu pleacă din camera de hotel fără un itinerariu bine stabilit. Am mai aflat că somnul până la ore târzii nu e inclus în sejur și că street food-ul e un must dacă vreau să make the most of the trip. Și voiam.

Găteam fructe de mare, beam Sangria, mâncam înghețată cumpărată de pe Rambla și ne calculam banii de vizitat toate cele pe care le avea de oferit orașul ăla. Și văleu câte erau.

Barcelona ne-a făcut să prindem gustul călătoritului împreună. Nu ne-am zis ”ești atât de frumoasă când dormi” (pentru că nu-i plăcea să dorm și, fie vorba între noi, nu sunt chiar cea mai plăcută apariție atunci când sunt în lumea lui Ene) sau ”mi se pare sexy că reușești să faci cele mai tari itinerarii” (pentru că n-ar strica să mai ratăm câteva obiective turistice ca să nu mor de oboseală pe acolo). Au fost mai degrabă niște sincere: ”Am râs cu tine. Ar trebui să facem asta mai des. Poate că data viitoare nu-ți mai iei Converșii ăia în picioare”. Atât.

Au trecut doi ani și suntem la 18 țări și 40 orașe. E altfel de fiecare dată. Și da, sunt multe țări. Doar că noi ne-am stabilit prioritățile din acest parteneriat domestic de la bun început. Ele sunt: călătorii & mâncare bună (gătit și mâncat în egală măsură). Un plan simplu de care ne ținem. Lăsăm hainele scumpe, ieșitul în Loft, redecoratul apartamentului sau te-miri-ce-altceva pentru altă dată, pentru un noi viitor și/sau pentru alții. Vedem.

Lamulțean, nouă.

 

 

 



Sharing is caring
Share on Facebook119Share on Google+0Tweet about this on TwitterPin on Pinterest0Share on LinkedIn0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *